Notă: Toate publicaţiile din Foaia de creaţie literară Muguraşii care apar semnate doar cu numele elevului şi clasa sunt ale elevilor de la Şc. cu cls. I-VIII Nr. 3, Oţelu Roşu,  coordonaţi de prof. Popescu Ana-Cristina.

Creaţii literare ale elevilor din revista școlară ”MUGURAŞII”

Anul I, Nr. 4 octombrie - noiembrie - decembrie 2007

Apare de 4 ori pe an

ŢARA MEA

Ţara mea se numeşte România. Ea pentru mine este cea mai frumoasă ţară. Are munţi înalţi, plini de animale de toate felurile, câmpii întinse cât vezi cu ochii cu lanuri de grâu aurii presărate de maci roşii. Are ape curgătoare care o străbat în lung şi în lat. Avem Marea Neagră unde merg mulţi români în fiecare vară pentru a-şi petrece timpul şi a se bucura de litoralul românesc în zilele călduroase.

Mama mea este româncă. La  fel şi tatăl meu este născut pe pământ românesc. Noi toţi vorbim româneşte şi vom vorbi oricând şi oriunde ne vom afla. Românii sunt un neam de oameni demni, serioşi, harnici şi foarte prietenoşi. Noi ştim să primim cum se cuvine pe toţi cei care ne vizitează. Am rezistat în timp prin tradiţiile noastre şi ne-am câştigat existenţa prin muncă, nu cerşind sau făcând alte lucruri de care să ne fie ruşine. Am trăit în pace şi bună înţelegere cu cei de alături. Ţăranii din satele româneşti sunt oameni simpli dar nu le lipseşte demnitatea şi dragostea de ţară.

Mă bucur că sunt român. Haideţi cu toţii să fim români şi să ne iubim ţara noastră, ROMÂNIA!

Elev: Olaru Ionuţ, cls. a V-a, Grup Şcolar Industrial

CRĂCIUNUL,

PRILEJ DE BUCURIE ŞI DRAGOSTE

Cel mai frumos eveniment este sărbătoarea Naşterii Domnului, când toţi oamenii, mici sau mari, buni sau răi, primesc şi dăruiesc cadouri celor dragi. Toţi copiii de toate vârstele visează la seara de Crăciun, îşi doresc să fie alături de toţi cei dragi aşteptându-l pe Moş Crăciun să vină din depărtări, de la Polul Nord, cu sania sa trasă de reni şi încărcată cu cadouri.

Crăciunul trezeşte sentimentul de bunătate în sufletul tuturor şi fiecare încearcă să fie mai bun, mai nobil, mai corect.

Cu ocazia Crăciunului, eu, Pascu Dalida, doresc să le mulţumesc tuturor celor ce mi-au fost mereu alături, familiei mele, prietenilor, colegilor mei celui mai nobil suflet, dirigintei mele, Cecon Iulia Andreea, profesorilor mei ce au fost pentru mine asemenea unei lumini călăuzitoare ce mi-au deschis drumul spre viaţă.

Îmi doresc ca fiecare om să simtă în suflet bucuria Crăciunului, lumina Naşterii Domnului şi să fie fericiţi.

Elevă: Pascu Dalida, cls. a V-a, Grup Şcolar Industrial

BASMUL TOAMNEI

A sosit toamna.

Câmpia cea verde şi veselă acum pare ruginită din cauza frunzelor ruginii care au căzut pe câmpie. Păsărelele pleacă în ţările calde, începem şcoala, norii cei pufoşi şi albi ca laptele acum sunt cenuşii şi plini de ploaie. Vântul cald ce adia uşor acum este foarte puternic şi rece.

Florile  mamei din grădină sunt acum îndoite, nu ca înainte drepte, emanând un parfum plăcut, suav. Culorile lor nu sunt atât de frumoase ca înainte.

Toamna este un anotimp de bucurie, dar este un anotimp de tristeţe, însă un anotimp bogat, deoarece oamenii sunt foarte bucuroşi că adună recoltele.

Unii copii sunt bucuroşi că încep şcoala, iar alţii trişti că s-a terminat vacanţa de vară.

Şcoala îşi deschide porţile. Copiii aleargă prin curtea şcolii. Bobocii păşesc pentru prima dată în şcoală pe sub un tunel de flori făcut de elevii mai mari.

Ce anotimp bogat e toamna!

Elevă: Haba Beatrice, cls. a V-a A

SFÂRŞIT DE TOAMNĂ

E luna noiembrie. Este ultima lună de toamnă. Totul este învăluit într-o haină nouă. Zilele scad tot mai mult iar nopţile cresc.

După zilele calde şi frumoase natura s-a pregătit pentru zilele ce vor urma. Oamenii şi-au cules recoltele lăsând câmpurile roditoare acum pustii. Păsările se pregătesc pentru când o să ningă. Unele trebuie să fi luat deja un alt drum. Câmpul se îmbrăcă în fiecare noapte cu haina cea nouă, albă şi pufoasă, arătându-ne astfel ce o să vină. Copacii s-au scuturat demult de podoaba ce au purtat-o toată vara ca să aştearnă şi ei un covor multicolor peste pământ care să ţină astfel de cald multor vietăţi ce o să iasă la primăvară să ne încânte. Aş fi vrut să fi ţinut mai mult vara. Atunci aş fi reuşit să fi terminat unele lucruri propuse ca de exemplu ierbarul.

Cum natura trebuia să-şi urmeze cursul ei şi noi ar fi trebuit să ne fi pregătit pentru iarna ce va urma.

Elevul: Olaru Ionuţ, cls. a V-a,

Grup Şcolar Industrial

ESTE TOAMNĂ

Este toamnă,

Frunzele cad;

Este toamnă,

Pleacă păsărelele;

Este toamnă,

Este frig;

Este toamnă

Sunt fericită.

Frunze ruginii

Cad pe câmpii,

Cad mii şi mii,

Din pomişori

Pentru puişori.

Puişorii

Sunt copii,

Pe câmpii,

Se uită la stele

Ca la floricele…

Au văzut şi-o păsărică,

Foarte mică;

Azi e toamnă

Pe pământ.

FLOAREA-SOARELUI

Sunt o floare,

Sunt frumoasă,

Sunt o floare,

Ce culoare?

Galbenă, de ce oare?

Că eşti frumoasă;

Eşti ca luna

Sau ca soarele?

- Cum preferi?

- Eu sunt galbenă,

Nu sunt soare

Şi nici lună

Sunt o floare

Fără nume.

Elevă: Preda Cristina,

cls. a V-a A

Elevă: Oniţoiu Andrada, cls. a V-a A

TOAMNA

Frunze ruginii cad pe cărări;

     Păsările călătoare pleacă în ţările calde;

     Soarele încălzeşte din ce în ce mai puţin,

     În livezi miroase a mere coapte…

Cerul este acoperit cu nori,

Natura se pregăteşte de iernat.

Elevă: Petraş Denisa, cls. a V-a A

TRECE TOAMNA

Trece toamna, vine iarna,

Păsări zboară-n  alte ţări,

Norii plâng acum zăpada,

Şi steluţele din zări.

Elevă: Tilneac Bianca,

cls. a V-a A

DE HALLOWEEN

Pe străzi luminate

Sunt fete speriate;

De strigoi şi fantome

Vor  fi atacate

Dacă multe bomboane

Ei nu vor primi,

Că doar e Halloween!

Cu dovlecii în mână

Pe la case se adună

Spirite rele cu gânduri grele

Cu peruci colorate;

Copiii pleacă din case în case…

Vor veni la tine

Cu gânduri de bine,

Să te sperie puţin

Că-i Halloween.

Elevă: Preda Cristina,

cls. a V-a A

ADEVĂRUL DESPRE HALLOWEEN

- povestire -

Întâmplarea spune că pe data de 31 octombrie spiritele rele, vampirii şi vârcolacii ies la suprafaţă şi intră în corpurile celor vii. Se spune că este viaţa de după moarte. Iar pe această dată, de 31 octombrie este Halloween-ul.

Karl, ca orice copil se costumează cu prilejul sărbătorii pentru a merge cu sora lui pe stradă. De  această dată el era costumat în vampir. În timp ce se plimba cu sora lui s-a întâlnit cu nişte prieteni şi s-au decis să meargă împreună.

Pe la miezul nopţii, nişte nori negrii au acoperit în totalitate cerul. Copiii s-au speriat. A fulgerat o dată într-un canal şi asta a fost… Spiritele rele, vampirii şi vârcolacii au început să iasă de sub pământ. Spiritele au pus stăpânire pe corpurile micuţilor, iar vampirii şi vârcolacii i-au speriat pe copilaşi.

Karl nu s-a speriat. Norocul lui era că se costumase în vampir, iar vampirii îl credeau ca ei. Karl se gândea cum să scape de acei monştri. Din cer coboară spre Karl un fum negru. Acel fum i-a dat lui Karl puteri supranaturale pentru a putea opri răul de pe Pământ. Dar Karl nu a fost singurul care a primit supraputeri, mai primise şi sora lui.

S-a dat o bătălie cumplită între bine şi rău. După o luptă lungă nu cedase nimeni. Atunci Karl s-a uitat la cer şi din ochii lui a început să iasă foc care distrugea norii ce aduseseră pe cei morţi între cei vii. Tot atunci ieşise soarele ca un miracol luminând noaptea şi distrugând răul definitiv.

Karl şi sora lui au salvat în acea noapte lumea. De atunci în fiecare an în data de 31 octombrie primesc puteri supranaturale.

Aceasta a fost cândva pe când zburau animalele spre cer şi peştii se bronzau la soare.

Elevă:  Preda Cristina, cls. a V-a A

COPACUL

Într-o zi am mers în pădure. Păsările se jucau printre crengile copacilor în timp ce frunzele zburau legănându-se spre pământ.

Toamna îşi aştepta rândul, aştepta să îmbrăţişeze natura cu farmecul ei.

În mijlocul pădurii era un copac putred şi uscat. M-am apropiat de el şi parcă plângea. Nu ştiam cum să-l ajut. Am luat apă de la un izvor din apropiere şi l-am udat. În zadar.

Seara am plecat tristă acasă. Mama m-a întrebat de ce sunt necăjită. I-am povestit întâmplarea, iar ea mi-a răspuns că acel copac a murit pentru a renaşte din nou la primăvară. Mlădiţe verzi  îi vor lua locul.

Elevă: Vladu Alina, cls. a  V-a C

COPILĂRIE

Floare desprinsă parcă din surâs de soare,

Un joc de lumină şi culoare,

primăvară eternă a sufletului,

aripă de vis a paradisului…

Ea e fructul dulce a vieţii unui om.

Eleve: Gabriela Preda şi Jurma Cristina, cls. a VI-a B

CĂSUŢA MELCULUI

Are melcul o căsuţă

Rotunjoară şi micuţă;

Cum îi spune? Ce să fie?

Se numeşte cochilie.

Urcă melcul codobelcul

Încetuc pe dealul mare

Şi răsuflă cu greu tare:

Grea-i căsuţa din spinare!

Dar de-acum că frigul vine,

Degeaba o port la mine,

Mă ascund acolo-n grădină

Până vara o să vină.

Elevă: Oniţoiu Andrada,

cls. a V-a A

SOARELE ŞI LUNA

Dimineaţa când mă trezesc

Pe cer eu o zăresc stea foarte mare

Care se numeşte Soare

Străluceşte foarte tare,

Iar seara pleacă la culcare

Şi pe bolta cea cerească

Apare luna,

A nopţii-mpărăteasă.

Elevă: Haba Beatrice,

cls. a V- a A

PRINŢESA IARNA

Iarna se dezlănţuie peste tot. Văzduhul e învăluit parcă în vată, iar oraşul e prins sub zăpadă ca o carapace de gheaţă. Prinţesa Iarna şi-a scuturat pletele bălaie peste câmpuri, răspândind fiori de gheaţă. Totul în jur e alb şi strălucitor. Copacii s-au îmbrăcat şi ei în haine strălucitoare, bătute cu nestemate care sclipesc la fiecare adiere. Vântul taie aerul cu săbii lungi. Din cer fulgi mari ca un roi de fluturi plutesc ca într-un vis. Mă uit pe geam şi rămân vrăjit de frumuseţile iernii.

În sobă arde focul aşa că nu simt frigul de afară.

Ninsoarea încetează. Dintre norii ca de clăbuci de fum iese soarele strălucind palid şi dezmierdând marea de ninsoare.

Din depărtare, pe întinderea pustie şi fără de urme câţiva copii vin în fugă. Voioşi şi cu obrajii roşii, copiii trag săniuţele după ei. Zăpada le scânteie sub paşi. Ies şi eu şi împreună zburdăm şi ne tăvălim prin plapuma pufoasă. După o bătaie cu bulgări facem şi un om de zăpadă pe care îl lăsăm de pază peste pârtie.

Seara, înfriguraţi ne îndreptăm spre casele noastre cu gândul că trebuie să vină Anul Nou. Mai are de stat acolo sub nori vreo câteva zile şi apoi urmează să coboare, să alunge anul cel bătrân.

Totul e aşa de minunat.

Elev: Olaru Ionuţ,

cls. a V-a, Grup Şcolar Industrial

PARADISUL IERNII

Vacanţa de iarnă…Mă trezesc şi sar la geam ştiind că astăzi va fi o zi minunată. Trebuia să merg în cel mai minunat loc numit „PARADISUL IERNII“… se făcuse ora nouă şi împreună cu prietenele mele ne-am pregătit pentru această zi. Mergem la autobuzul nostru magic şi ca printr-o vrajă autobuzul s-a ridicat la cer ca un avion şi în trei minute am ajuns la destinaţie… locul unde am ajuns era parcă rupt din rai. Zăpada avea culorile steagului nostru, roşu, galben şi albastru, iar razele soarelui o lumina feeric strecurându-se printre norii roz ce se combinau cu fulgii de culorile „raiului“. Copacii parcă erau împodobiţi cu flori în loc de haină de omăt. Un drum magic, pavat cu cristale verzi, mă invită să păşesc într-o lume a paradisului. Fără să-mi anunţ prietenele mă abat pe acel drum. În nici câteva secunde alunec spre inima misterioasă a drumului ca pe un tobogan. Ce distracţie… la sfârşitul drumului era o casă din acadele, ferită de zăpadă. Curioasă mă duc la acea casă şi bat la uşă. Uimită văd că omul care îmi răspunde era Moş Crăciun. Parcă era un vis… Cel mai potrivit cadou era să ajung acasă, îmi era dor de părinţi. I l-a cerut lui Crăciun care surprins de dorinţa mea mi-a îndeplinit-o imediat.

A fost cea mai frumoasă călătorie.

Elevă: Găină Roxana, cls. a VII-a  A

OMUL DE ZĂPADĂ

A venit iarna. Fulgii mari şi pufoşi zboară. Ei plutesc în aer ca un roi de fluturi albi.   Zăpada îmbracă mândra ţară. Soarele palid abia se zăreşte printre nori. Ziua este mai scurtă şi noaptea mai lungă.

Într-o zi a nins mult şi zăpada a acoperit totul. Prietenele mele m-au invitat la săniuş.

În timp ce ne jucam prietenei mele i-a venit ideea să facem un om de zăpadă. Eu i-am făcut capul, Alina i-a făcut corpul, Mariana i-a pus ochi de tăciuni, nasul din morcov, oală în loc de căciulă şi dinţi de fasole. Toată ziua omul de zăpadă ne-a zâmbit. Seara ne-a fost greu să ne despărţim de el.

E tristă iarna pentru că nu pot aduce omul de zăpadă în casă ca să nu moară.

Elevă: Schipor Rebeca, cls. a V-a A

IARNA

Iarna este a patra fiică a bătrânului an. Ea vine cu norii plumburii şi fulgii de zăpadă care în dansul lor cad agale spre pământ îmbrăcându-l într-o mantie argintie şi pufoasă.

Totul în jur este de un alb strălucitor şi pur. Iarna cuprinde cu farmecul ei totul şi la ferestre pune flori de gheaţă şi promoroacă.

Vântul vâjâie pe la geamuri şi troieneşte cărările. Pe jos se aşterne un covor de zăpadă moale. Doar când norii se mai împrăştie soarele îşi mai aruncă câteva raze peste diadema de ninsoare.

Elev: Păduraru Cristian, cls. a V-a A

Sosirea iernii

Era toamnă. Andrei, Mihai şi Claudiu priveau pe geam cum frunzele ruginii care înainte erau verzi şi frumoase, acum se dezlipeau de crengile copacilor.

Tot pământul era îmbrăcat cu o plapumă ruginie.

În fiecare zi Mihai, împreună cu fraţii săi, mergeau la geam să vadă dacă a nins.

Într-o zi Claudiu zise mâhnit:

- Băieţi, nu mai are rost, nu vedeţi că nu va ninge!

Când au pierdut orice speranţă că va mai veni iarna cu fulgii ei magici auziră glasul mamei lor anunţându-i:

- Hei, băieţi, afară ninge!

Bucuria copiilor se contopea cu frumuseţea naturii în prag de iarnă.

Elevă: Ilin Ana-Maria,

cls. a  V-a C

GHICITOARE

Dimineaţa când ne trezim

Sus pe cer noi îl zărim,

Ne zâmbeşte ne-ncălzeşte

Şi pe toţi ne-nveseleşte.

Elevă: Băilă Diana, cls. a VI-a A

Bucuriile anotimpului de gheaţă

A sosit iarna. Toamna cea ruginie a trecut, dar a venit iarna cea grea. De o zi, ea îşi arată primele semne. Cerne din văzduh fulgii pe luncă aşternându-i într-o plapumă groasă, albă, moale şi cristalină asemenea soarelui de strălucitoare. Natura îşi îmbracă haină albă de lumină. Apele îşi construiesc pod de gheaţă.

În văzduh fulgii au început să danseze. S-au prins într-o horă asemenea unui roi de fluturi albi.

Soarele şi-a ascuns faţa, a oprit jocul razelor şi a lăsat anotimpul rece să domnească peste pământ.

Deşi iarna este un anotimp friguros are bucuriile lui: misterul zăpezii, sărbătorile religioase, bradul veşnic verde ca simbol al veşniciei, colindele ce ne încălzesc sufletul.

Ce anotimp plin de bucurii şi de lumină este anotimpul de gheaţă, iarna.

Elevă: Haba Beatrice, cls. a V- a  A

A venit iarna

Bucuriile Zăpezii

A sosit iarna. Zăpada cea albă s-a aşternut peste case, dealuri şi străzile îngheţate. Prin aer, fulgii cei albi şi pufoşi zboară bucurându-ne pe noi şi făcându-ne să nu mai vrem, să ne luăm ochii de pe geamuri. Iarna este cel mai minunat anotimp, dar şi cel mai rece. Copiii se dau cu sania, fac oameni de zăpadă, se joacă cu bulgării, fac îngeraşi albi în zăpada pufoasă.

Soarele se ascunde după norii cei încărcaţi şi nu cred că v-a ieşi mult timp din spatele lor. Ninge fără încetare, bucuria copiilor. Le este foarte frig, dar nu intră în casă la căldură, pentru că se distrează foarte bine şi sunt foarte bucuroşi că a venit iarna sau anotimpul copiilor cum s-ar spune. Seara când intră în casă unde este cald şi bine se dezbracă de hainele ude şi beau o cană cu ciocolată caldă să se mai încălzească după frigul de afară. Înainte de culcare se mai uită o dată pe geam cum din norii plumburii cad fulgi pufoşi, albi şi foarte frumoşi. Noaptea, fiecare ajunge prin intermediul visului într-o ţară a zăpezii, un tărâm al copilăriei îmbrăcat în puritatea albului.

Totul e minunat iarna, copiii trăiesc într-o lume de basm, natura este îmbrăcată intr-o haină albă de gheaţă şi lumină, sărbătorile ne încălzesc sufletul. Totul este un paradis al bucuriilor zăpezii.

Elevă: Preda Cristina, cls. a V-a A

IARNA

Iarna este anotimpul meu preferat. atunci când covorul alb de nea se întinde peste tot ţinutul, când fulgii dansează în zborul lor zglobiu legănându-se lin, când copacii dantelaţi cu mărgăritare sclipitoare se întind în faţa noastră, Iarna, ca o CRĂIASĂ A ZĂPEZII, cu bagheta ei magică anunţă venirea sărbătorilor de iarnă. Bucuria e mare, copiii nerăbdători şi sfioşi îşi lustruiesc ghetuţele şi aşteaptă venirea lui MOŞ CRĂCIUN care aduce daruri, însă aduce şi câte o nuieluşă pentru copiii neascultători.

Mirosul de ger proaspăt, precum şi scârţâitul omătului sub picioare dă copiilor un chef nebun de joacă. Săniuşul, omul de zăpadă, joaca cu bulgări sunt distracţiile copiilor mult aşteptate ce fac să tresalte inima de bucurie.

Zgomotul zurgălăilor, mirosul de cozonaci, anunţă parcă începerea colindului. Sunt tradiţii păstrate din timpuri vechi şi aşteptate cu drag în fiecare an. Copiii cu obrajii ca şi bujorul, cu traista de gât, cu căciula trasă pe urechi, fac ca obiceiul colindului, mersul cu steaua, cu capra, să dăinuiască din an în an.

Împodobirea pomului de iarnă, ajunul Crăciunului cu familia strânsă în jurul bradului precum şi sărbătoarea Anului Nou sunt momente sfinte, de neuitat. Când gerul afară domneşte, Naşterea Domnului ne încălzeşte sufletul.

Elevă: Călău Maria, cls. a V-a, Grup Şcolar Industrial

FRUMUSEŢEA IERNII

Este iarnă. Ieri, azi-noapte şi astăzi până la prânz a nins a nins fără încetare. Zăpada e foarte mare şi pufoasă. Peste tot în jur unde priveşti este totul acoperit cu zăpadă. Pentru copii e un lucru foarte frumos, dar pentru adulţi un lucru trist, deoarece este frig.

Copiii au ieşit cu săniuţele, alţii sunt cu schiurile, iar alţii modelează oameni de zăpadă.

Iarna e un anotimp fermecat. Toate apele sunt acoperite de un pod de gheaţă, special pentru patinaj. Ţurţurii de gheaţă împodobesc casele oamenilor asemenea stalactitelor ce împodobesc pereţii peşterilor. Oraşul, ţara, totul e sub stăpânirea zăpezii.

Iarna este un anotimp frumos prin farmecul albului ei.

Elevă: Vigh Laura, cls. a V-a A

POVESTEA IERNII

Iarna este un anotimp plin de lumină, frumuseţe. De el se bucură mai ales copiii. Fulgii urmând parcă jocul copiilor dansează în văzduh asemenea unor fluturi albi dând senzaţia de magie.

Iarna este anotimpul cel mai religios, deoarece serbăm NAŞTEREA DOMNULUI, BOTEZUL DOMNULUI.

Mândra iarnă îmbracă natura în zale arginti dând senzaţia de poveste. Ea însăşi s-a născut din frig şi gheaţă cucerind văzduhul.

Iarna e un anotimp magic.

Elevă: Răducan Alina, cls. a V-a A

FARMECUL IERNII

Este luna decembrie, iar iarna începe să cearnă fulgi de zăpadă peste oraş. Fulgii de zăpadă sunt asemenea unor flori de gheaţă care se aşează încet, încet pe pământ şi transformă peisajul cândva rumeniu într-un tablou alb şi strălucitor.

Ninge-ntruna cu fulgi mari, iar troienele de zăpadă se adună grămadă peste pustiul peisaj ce-a fost cândva acoperit de umbra frunzelor ce cădeau bătute de vânt în voia sorţii.

Tot oraşul a îmbrăcat haina albă a zăpezii.

Copiii vrăjiţi de farmecul iernii rup liniştea cu glasurile lor.

Sărbătorile bat şi ele la uşă. Totul este magic.

Elevă: Gherescu Ramona, cls. a V-a A

PASIONAT DE FOTBAL

Dimineaţa când mă trezesc

Spre teren eu mă grăbesc,

Mingea eu o îndrăgesc;

Vreau să fiu fotbalist bun,

Ca Droba vreau să dau gol,

Să înscriu în fiecare meci,

Să mă îndrăgească pasionaţii de fotbal

Pe veci.

Elev: Dulan Ioniţă,

cls. a V-a A

E RONALDO

E Ronaldo,

E cel mai bun,

Loveşte mingea ca un tun,

Înscrie în fiecare meci

Şi-l iubesc pe veci.

Elev: Ciocea Dani,

cls. a V-a A

GHICITOARE

De la ea înveţi a scrie,

Să citeşti şi să vorbeşti,

Să compui şi s-o iubeşti,

Vezi acum de o ghiceşti!

 (LIMBA ROMÂNĂ)

Elevă: Buşu Dayana,

cls. a VI-a A

MAMA MEA

Mama mea cea dragă, bună,

Tu eşti raza mea de soare

Ce sclipeşte peste zi,

Ce scânteie peste noapte,

Pe câmp sunt flori o mie,

Dar nici una nu-i ca tine,

Eşti unică în sufletul meu

Şi te voi iubi mereu.

Elevă: Petraş Denisa,

cls. a V-a A

NOTA 8

Întruna din zile, doamna profesoară de istorie ne-a adus notele la testul pe care îl dădusem în urmă cu o săptămână.

Colegii mei au întrebat-o pe doamna profesoară dacă există lucrări notate cu zece sau nouă. Ea le-a răspuns că aceste note nu se regăsesc în lucrări. La început am crezut că ea glumeşte, dar când a împărţit lucrările am observat că este adevărat.

Eu mă regăseam printre cei patru elevi care au luat nota 8. Ştiam ce mă aşteaptă: fără calculator o lună, fără televizor o săptămână. Am hotărât să nu le spun părinţilor.

Când am ieşit de la şcoală am trecut şi pe la mama la serviciu pentru a-i spune că am terminat orele şi că mă duc acasă. I-am spus că totul este bine, însă ea citindu-mă ca de fiecare dată a înţeles că-i ascund ceva.

Minciuna a ţinut cât a ţinut, dar când a trebuit să-i arăt carnetul am primit nu doar pedeapsa meritată, dar şi privirea plină de mustrări a mamei ce mi-a pătruns în suflet.

Acest lucru m-a învăţat că nu e bine să minţi şi că greşeala recunoscută e pe jumătate iertată.

Elevă: Băilă Diana,

cls. a VI a A

POEZIA MEA

Afară ninge?

Nu, plouă.…

Ba da, ninge…

Of, of, of!

Să scriu o poezie?

Da, asta am să fac…

Mă joc şi scriu;

Afară plouă,

Ninge,

Şi eu te scriu pe tine,

Micuţă poezie.

Elevă: Preda Cristina,

cls. a V-a A

AŞ TRĂI

Aş trăi pe o planetă

Foarte mică şi discretă,

Să fie cald în ea,

Să fie doar a mea;

Prietenii mi-aş aduna

Toată ziua m-aş distra.

Elevă: Buşu Dayana,

cls. A VI-a A

POVESTE DE IARNĂ

Luna-ncet a răsărit,

Fulgii zboară liniştit,

Pământul a adormit,

Iarna repede a venit.

Sus, din cerul cel înalt,

Norii-ncep să cearnă,

Natura spune poveşti

Din străbuna iarnă.

Elevă: Boghian Claudia,

cls. a V-a C

STEAUA MEA

Am văzut o stea

Care lumina în inima mea

Erai tu, da, tu erai,

Dar ea tot pică din cerul albastru,

Dar şi tu picai în inima mea,

Dar mi-am pus o dorinţă,

Să mă iubeşti şi s-a îndeplinit

Şi în viaţă se termină cu bine,

Mai bine zis cu tine, mamă,

Steaua mea.

Elevă: Băilă Cristina,

cls. a V-a C

IARNA

Vara, toamna, primăvara,

Trei anotimpuri!

Mai este unul?

Care este?

Vara ?

Toamna?

Primăvara?

Iarna nu este!

Ea lipsea,

Iarna.

Elevă: Preda Cristina,

cls. a V-a A

PĂPUŞA MEA

Azi la poştă a sosit

Un pachet de la tăticul,

Zice el că mi-a trimis

O păpuşă cât bunicul.

Repede am alergat,

Vestea am împrăştiat

Şi-mpreună cu mămica

Am mers să-mi iau păpuşica.

Şi venind iute acasă

Eu degrabă am observat:

Ori păpuşa e prea mică,

Ori bunicul prea înalt.

Elevă: Oniţoiu Andrada,

cls. a V-a A

ION LUCA CARAGIALE

Ion Luca Caragiale

A scris multe povestioare,

Nuvele, schiţe şi comedii,

Toate pentru a le citi,

Pentru a trage învăţătură,

În viaţă să fi om bun,

Să alegi al vieţii drum,

Căci înţelepciunea-i foc străbun.

Elevele: Vigh Laura,

Gherescu Ramona,

Păduraru Cristian,

cls. a V- a A

PENTRU MAMA

Un mesaj căzut în inima mea,

Un mesaj din cer,

Pentru mama mea făcut,

În mesaj scria:

Te iubesc mămica mea.

Elevă: Tilneac Andreea Magdalena, cls. a V-a A

STRĂINUL ALUNGAT

Afară plouă,

Plouă cu găleata

Şi pe trotuar se aude un pas venind

Care se opreşte drept în faţa porţii

Şi-ncepe a bătea în poarta mea;

O dată, de două ori, de trei…

Şi mă gândesc:

„Cine poate fi la ora asta?“

Dar îl întreb cu glas răutăcios:

-Cine eşti?

-Eu sunt şi nu am ce mânca,

Dar te rog stăpânul meu

Îndură-te şi dă-mi şi mie o bucată de pâine.

-La ora aceasta vi să-mi ceri tu pâine?

Ia pleacă de aici tu om străin…

Atunci acel străin s-a-ndepărtat

De casă, mergând îngândurat…

Mi-am spus atunci în gându-mi eu

„Nu am eu oare pâine din belşug?“

Şi-atunci străinul am strigat:

-Străine, străine, vino

Căci am să-ţi dau ce mi-ai cerut;

Dar în zadar eu l-am strigat,

El a plecat, fusese alungat.

Elev: Barbu Daniel,

cls. a V-a A

FETIŢA ÎNGHEŢATĂ

O fetiţă pe nume Anisia stătea într-o cămăruţă care era  pe jumătate dărmată. Pe pat, lângă ea se afla o păpuşă veche, dar moale asemenea zăpezii.

Era ajunul Crăciunului. Şi-ar fi dorit şi ea un brad, o cameră caldă, dar cel mai mult mângâierea mamei ei ce o privea din cer.

Încercând să se încălzească cu păpuşa, singura ei mângâiere adormi datorită frigului şi o visă pe Crăiasa Zăpezii. Ea a ajutat-o să-şi împodobească viaţa mobilându-i camera, făcându-i focul, aducându-i brad şi jucării.

Zorii dimineţii au găsit o fetiţă îngheţată transformată în ţurţur de gheaţă de către Crăiasa Zăpezii.

Elevă: Băilă Cristina,

cls. a  V-a C

Scumpă mamă

O rază de soare

Ce luminează

   printre norii sufletului

Eşti tu, mamă.

Elevă: Boldea Petronela,

cls. a V-a A

A SOSIT CRĂCIUNUL

A sosit Crăciunul

O, ce bucurie!

Tu ne-aduci Iisus

Har şi veselie;

Ce frumos e bradul!

Ce frumos e tot!

O, ce bucurie!

Parcă nu mai pot.

Noi avem hăinuţe,

Calde şi frumoase,

Jucării şi pâine,

Case călduroase,

Dar atâţia, Doamne,

N-au nici foc, nici case,

Nici măicuţă bună,

Nici hăinuţă groasă.

Elevă: Oniţoiu Andrada,

 cls. a V-a A

Toamnă şi Primăvară

Când toamna soseşte,

Totul vestejeşte

Şi nu înverzeşte

Până când soseşte

Primăvara.

Primăvara a sosit,

Totul a reînverzit

Şi nu s-a mai vestejit

Până când va fi sosit

Următoarea Toamnă.

Elevă: Oniţoiu Andrada,

cls. a V-a A

Iarna geroasă şi frumoasă

A sosit iarna, unul dintre cele mai frumoase anotimpuri.

Toţi copiii mari şi mici scot săniile din magazie şi se duc pe dealul îmbrăcat cu o zale argintie să se joace alunecând pe fâşia albă căzută din cer ca pe gresia udă şi rece.

De Crăciun copiii aleargă prin omăt purtând colindul pe la casele creştinilor primind în dar de la aceştia nuci, covrigi, cozonaci sau bani.

Când totul părea lipsit de viaţă am zărit două păsărele rătăcite ce abia mai suportau frigul printre crengile încărcate de zăpadă ale unui copac. Le-am luat în casă şi împreună cu tata le-am făcut o colivie unde să se odihnească până la primăvară.

Anotimpul geros şi rece patronează acum natura şi omul.

Elev: Dulan Ioniţă,

cls. a V-a A

O ZI DE IARNĂ

Într-o zi noiembrie a început să ningă. Mihai şi sora sa, Dana au mers să se dea cu sania şi să se joace pe covorul alb de nea.

Ajunşi pe deal s-au întâlnit cu prietenii lor care s-au grupat în echipe şi au organizat un concurs de săniuş. După ce au obosit să mai alerge pe pârtie au construit oameni de zăpadă şi i-au înconjurat cu ziduri din zăpadă îngheţată. A început apoi un război cu bulgări până pe înserate.

Ziua se ascunse după nori şi fiecare au pornit spre casele lor cu gândul că mâine o vor lua de la început. Mihai şi Dana au mai scris o filă în jurnalul lor, de această dată despre iarnă.

Elevă: Stanciu Georgiana,

cls. a V-a C

DARUL DUMNEZEIESC

Este iarnă. Totul este alb şi pur. Alina stătea în faţa geamului şi privea splendoarea naturii îmbrăcate în alb.

Prin gândul ei se strecura acum o întrebare fără răspuns: „De unde vine zăpada?“

Seara adormi cu gândul la acest mister. În somn a făcut o călătorie în împărăţia zăpezii unde până şi oamenii erau de nea. Un omuleţ ce avea aripi de îngeraş s-a îndurat să-i răspundă la întrebare.

Când se trezi, Alina ştia că zăpada este un dar de la Dumnezeu.

Elevă: Kocics Laura,

cls. a V-a C

NORIŞOR PUFOS

Norişor pufos,

Haios, mătăsos,

Zboară-n cer să-mi spui

Cum bate vântul…

Vino-n braţele mele

Să te strâng la piept,

Că eşti tare pufos…

Haios, drăgăstos.

Elevă: Tilneac Maria Bianca,

cls. a V-a A