Lecţii : prof. Ana-Cristina POPESCU
Şcoala cu clasele I-VIII Nr. 3 - Oţelu Roşu

- Vocabularul

Vocabularul (lexicul) cuprinde totalitatea cuvintelor dintr-o limbă.

Structura vocabularului:

1. Fondul principal lexical cuprinde cuvintele cele mai utilizate în comunicare de la care se pot forma noi cuvinte prin derivare, compunere, conversiune (om, apă, a alerga, că, în, iar, frumos, eu, trei...)

2. Masa vocabularului cuprinde restul cuvintelor care pot fi structurate astfel:

a. arhaisme:  cuvinte vechi care nu se mai folosesc: paşă, polcovnic etc.

b. regionalisme: cuv. folosite în anumite zone ale ţării: curechi, păpuşoi etc. (cuvinte populare: a se pitula, a găta)

c. neologismele: cuv. noi, împrumutate din alte limbi (mijl. externe de îmbogăţire a vocab.): astru, stres, solitar etc.

d. termenii  tehnico-ştiinţifici: folosiţi în anumite domenii ale ştiinţei: bisturiu, diateză, teoremă etc.

e. cuvintele de argou: sunt folosite de anumite grupuri sociale pentru a nu fi înţeleşi de cei din jur: mişto, naşpa, a şparli, potol etc.

f. elementele de jargon: sunt folosite de anumite categorii sociale cu scopul de a impresiona: madame, ciao etc.
Îmbogăţirea vocabularului (mijloace interne):
Derivarea este procedeul prin care se formează noi cuvinte cu ajutorul prefixelor şi sufixelor.
Prefixul este sunetul care se ataşează în faţa radicalului unui cuvânt: ne- (nedorit), re- (reface) etc.
Sufixul este sunetul ce se adaugă la finalul radicalului unui cuvânt: sufixe diminutivale ce micşorează obiectul (iţă- copiliţă), sufixe augmentative care măresc obiectul (andru- copilandru).
Derivatele parasintetice sunt cuvintele alcătuite atât cu ajutorul prefixului, cât şi al sufixului (neprimitor)
Familia lexicală este alcătuită din totalitatea cuvintelor obţinute prin derivare, pornind de la un cuvânt de bază (floare  floricică, înflorit, floricea, florar, florărie, florăreasă)
Câmpul lexical este alcătuit din toate cuvintele legate printr-un sens comun, după obiectele sau stările denumite (câmpul lexical al stărilor sufleteşti: fericire, bucurie, tristeţe, plăcere, satisfacţie, supărare)
Compunerea este procedeul prin care se formează noi cuvinte şi se realizează prin:
- contopire (mai multe cuvinte se unesc într-un singur cuvânt): cumsecade, oriunde, despre, orice)
- alăturare (mai multe cuvinte alăturate formează un singur cuvânt): după-amiază, Oţelu Roşu
- abreviere: B.C.R., Tarom, CFR
Schimbarea valorii gramaticale (conversiunea) este procedeul prin care o parte de vorbire trece la altă parte de vorbire: Eu merg. (verb); Mersul e sănătos. (substantiv); Drumul mers fusese greu. (Adj.).

 

1 – Fonetica
7 – Articolul
12 – Prepoziţia
8 – Adjectivul
13 – Interjecţia
3 – Semantica
9 – Numeralul
14 – Conjuncţia
4 – Morfologia
10 – Pronumele
15 – Sintaxa
   
   
Lecţii realitate de
prof. Popescu Ana-Cristiuna.