„Educaţia integrată este privită ca un proces cu o evoluţie total diferită de cea tradiţională în care au loc reformulări de concepte şi teorii legate de normalizare ca un proces prin care se asigură accesul la tiparele existenţiale şi la condiţiile de viaţă cotidiană pe cât mai apropiat posibil de caracteristicile de viaţă obişnuite, pentru toate categoriile de persoane, astfel încât să se aibă în vedere nu numai felul în care persoana / copilul cu dizabilităţi se adaptează la mediu ci mai ales la felul în care mediul este pregătit să primească şi să integreze aceste categorii de persoane.

Incluziunea este adeseori asociată cu elevi care au dizabilităţi, sau care au „nevoi educaţionale speciale”. De fapt, incluziunea se referă la educaţia şcolară a tuturor copiilor şi tinerilor, conform conceptului "scoală pentru toţi".

 Oferă posibilitatea autoevaluării şi a consemnării progresului dobândit în atingerea idealul "şcoală pentru toţi”, proces important din multiple perspective: a personalului angajat, a elevilor, a părinţilor precum şi a altor membri şi organizaţii din comunitate. Şcoala incluziva presupune o examinare detaliată a modului în care barierele în calea învăţării şi participării la educaţie pot fi reduse din calea fiecărui ele.

Iniţiativele actuale de îmbunătăţire a sistemului educaţiei inclusive se transformă în modalităţi interactive croite pe valorile incluziunii. Ele nu sunt o alternativă care să vizeze creşterea performanţelor şcolare, ci un ansamblu de propuneri menite să întemeieze educaţia elevilor pe relaţii de colaborare, pe îmbunătăţirea mediului de învăţare şi predare. “ 1

Literatura populară are un caracter anonim, deoarece nu se poate identifica autorul, caracter oral, fiind transmisă prin viu grai din generaţie în generaţie, caracter colectiv, pentru că fiecare transmiţător al operei a adăugat câte ceva creaţiei populare după impulsul din sufletul său, caracter tradiţional ce păstrează tradiţiile şi sincretic care îmbină mai multe arte: muzică, dans.

Literatura populară s-a născut din cele mai vechi timpuri de când omul şi-a pus primele întrebări în legătură cu viaţa, a fost impresionat de mediul înconjurător.

Speciile literare ce aparţin literaturii populare sunt: doina, balada, ghicitori, proverbe, zicători, legenda, basmul, teatrul popular, poezia şi cântecul obiceiurilor.

Deoarece în creaţiile populare cum ar fi basmul, legenda, balada, teatrul popular întâlnim fenomene, întâmplări create şi plăsmuite de imaginaţie, care nu există în realitate putem vorbi de prezenţa fantasticului. Oamenii din popor din dorinţa de a cunoaşte universul în care trăiesc şi-au imaginat întâmplări supranaturale. Aceste aspiraţii ale omului se împletesc cu ajutorul ştiinţei astfel.

Pornind de la dorinţa omului de a descoperii cât mai multe despre lumea de dincolo dar şi de la nevoia de religios s-a născut mitologia, poveştile cu strigoi, daimonologia mitică, descâtece, vrăjitorii. Scriitorul Romolus Vulcănescu a scris un volum intitulat Mitologie română în care a prezentat diferite tipuri de mitologii.

Opera epică în proză a literaturii populare în care se povestesc întâmplări fantastice puse pe seama unor personaje sau forţe supranaturale în luptă cu forţele răului pe care le înving se numeşte basm.

„Basmul este specia fundamentală a epicii populare în proză.

Basmul este după cum îl definea George Călinescu în estetica basmului o operă de creaţie literară...o oglindire în moduri fabuloase... e un gen vast, depăşind cu mult romanul, fiind mitologie, etică, ştiinţă, observaţie, morală etc. Caracteristica lui este că eroii nu sunt numai oameni, ci şi anume fiinţe himerice, animale. Şi fabulele vorbesc despre animale, dar acestea sunt simple măşti, pentru diferite tipuri de indivizi. Fiinţele, neomeneşti din basm au psihologia şi sociologia lor misterioasă. Ele comunică cu omul, dar nu sunt oameni. Când dintr-o naraţiune lipsesc aceşti eroi himerici, n-avem de a face cu un basm. “2

„Basmul evocă un univers fabulos, constituit ca proiecţie a dorinţei omului de a trăi într-o lume în care limitele condiţiei umane sunt depăşite. Întemeindu-se pe imagini mitice, legendare, basmul oferă o soluţie tuturor contradicţiilor care se manifestă în universul existenţei cotidiene. Cum însă planul existenţei cotidiene a omului nu poate fi anulat în întregime, există în basm, alături de elemente fabuloase şi elemente reale. Modul de viaţă ţărănesc este proiectat chiar şi la curtea împărătească.

Basmul are un caracter steriotipic, (schematic). Principalele caracteristici ale basmului sunt: o structură narativă, în general, cuprinde etapele: o situaţie iniţială, de echilibru, un eveniment care dereglează echilibrul iniţial, acţiunea reparatorie care are aspectul unei aventuri eroice, refacerea echilibrului iniţial şi răsplătirea eroului.“3

Fantasticul în basm se mai desprinde şi din confruntarea personajelor supranaturale: Făt-Frumos-Zmeul, Zâne-Muma pădurii. Alte personaje fantastice întâlnite în basme sunt: Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne, Sfânta Vineri, Sfânta Duminică, în basmul cult al scriitorului Ion Creangă, Harap Alb întâlnim pe Ochilă, Flămânzilă, Setilă etc.

Elementele specifice basmului sunt: lupta dintre bine şi rău, în final binele învinge, întâmplări fantastice, prezenţa forţelor supranaturale, a fabulosului, a personajelor cu puteri supranaturale, a numerelor fatidice (trei, şapte, nouă), prezenţa formulelor iniţiale care te introduc în atmosfera miraculoasă a basmului „ A fost odată ca niciodată“, formulelor mediane, de mijloc „Merse, merse, merse...“, formulelor finale „Şi-am încălecat pe-o şea şi v-am spus povestea aşa.“, drumul iniţiatic al personajului principal pentru a se dovedi vrednic de împărăţie.

Un basm popular studiat la gimnaziu este Aleodor împărat. În acest basm se porneşte de la o întâmplare reală, dorinţa împăratului de a avea urmaşi, întâlnim aşadar şi un moptiv specific basmului, motivul împăratului fără urmaş. Alte întâmplări reale sunt comportarea lui Aleodor ca împărat, căsătoria sa cu fata lui Verdeş împărat. Întâmplările fantasdtice sunt: existenţa lui Jumătate-de-om, întâlnirea lui Aleodor cu ştiuca, corbul şi tăunele, transformările pe care le suferă Aleodor, se înţelege cu făpturile necuvântătoare, se metamorfozează prin intervenţia ajutoarelor ca să poată depăşi cele trei probe şi să obţină de la Verdeş împărat, fiica.

În procesul de predare-învăţare a operelor fantastice trebuie avut în vedere anumite expresii, noţiuni, cuvinte specifice întâmplărilor fantastice. Pentru aceasta voi propune o fişă de lucru prin care elevii să recunoască expresiile fantastice.

Fişă de lucru
A. Pornind de la basmul popular Aleodor împărat precizează înţelesul următoarelor expresii:
-A se topi d(e)-a-n-picioarele
-A dobândi un copil
-La marginea groapei
-A fii la ceasul morţii
-A-şi da obştescul sfârşit
-A duce pe cineva păcatul să
-A fi nevoie de cap
-A da gură
-A face legătura
-A-i râde stelele de frumoasă
B. Identifică o expresie folosită de un scriitor în operele sale, basmul cult.
C. Dă exemple de alte expresii folosite în operele fantastice.
D. Precizează sinonimele următoarelor cuvinte: stârpitură, procopseală, gloată, teafăr, a se istovi
E. Pornind de la aceste expresii alcătuiţi un basm. Trebuie să ţineţi cont şi de toate elementele specifice acestei opere literare.

Evaluarea fişei de lucru:
A. Pornind de la basmul popular Aleodor împărat precizează înţelesul următoarelor expresii:
A se topi d(e)-a-n-picioarele - a slăbi, a se prăpădi încetul cu încetul
A dobândi un copil – a i se naşte cuiva un copil
La marginea groapei – aproape de moarte
A fii la ceasul morţii – a fii aproape de moarte
A-şi da obştescul sfârşit – a-şi da obştescul sfârşit
A duce pe cineva păcatul să – a muri
A fi nevoie de cap – a fi pândit de moarte
A da gură – a certa
A face legătura – a cădea la o învoială
A-i râde stelele de frumoasă – nespus de frumoasă
B. Identifică o expresie folosită de un scriitor în operele sale, basmul cult.
Scriitorul Ion Creangă în basmul cult „Harap Alb“ foloseşte expresia „a da o gură“. Ea se regăseşte şi în basmul Aleodor Împărat. Mihai Eminescu în basmul „Făt-Frumos din lacrimă“ utilizează expresia „a fi nevoie de cap“, expresie întâlnită şi în basmul Aleodor Împărat.
C. Dă exemple de alte expresii folosite în operele fantastice.
„m-ai băgat în toate grozile morţii“ - m-ai îngrozit,
„a mâna porcii la jir“ - a sforăi
D. Precizează sinonimele următoarelor cuvinte:
stârpitură – fiinţă nedezvoltată
procopseală – căpătuială, înavuţire
gloată – mulţime de oameni
teafăr – sănătos
a se istovi – a se sfârşi, a muri
Pentru ca elevii să înţeleagă mai bine prezenţa fantasticului în literatură propun nişte fişe de lucru şi teste de evaluare având ca material didactic basmul.

Test de evaluare
„Atunci Aleodor întinsese coprinsul său şi pe moşia lui Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, luă de soţie pe fata lui Verdeş împărat şi se întoarse la împărăţia lui.

Când îl văzură gloatele venind teafăr, alături de o soţioară de-i râdea şi stelele de frumoasă, îl primiră cu mare bucurie; şi urcându-se din nou în scaunul împărăţiei, domni şi trăi în fericire, până se istoviră.
Iar eu încălecai pe-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.“4
(Aleodor Împărat)
A. Scoate ideia principală din fragmentul citat.
B. Identifică un element real şi unul fantastic în text.
C. Argumentează în cinci - zece rânduri că textul de mai sus este un basm.
D. Rescrie o expresie fantastică, specifică basmului în care se regăseşte o personificare.
E. Care este modul de expunere folosit în fragment.
F. Care este personajul ce simbolizează binele în fragment şi care este personajul ce simbolizează răul.
G. Dă exemple de două elemente specifice basmului cu aplicaţii pe fragmentul citat.
H. De ce textul de mai sus este o creaţie populară.
I. Cu ce personaj din fragmentul citat ai vrea să te asemeni.
J. Explică bucuria întregului popor la întoarcerea lui Aleodor acasă.
K. Transformă cu ajutorul sufixării substantivul împărat în adjectiv. Alcătuieşte o propoziţie în care acest adjectiv să aibă valuarea de epitet.
L. Scrie un scurt basm pornind de la următorul enunţ: Împărăţia lui Verdeş Împărat a fost vrăjită să îşi piardă curajul.

Barem de corectare şi notare
A. Ideia principală din fragmentul citat este: Întors în împărăţia sa, Aleodor o ia de soţie pe fata lui Verdeş Împărat. 0,50 p.
B. Un elementul real din text constă în căsătoria lui Aleodor cu fiica lui Verdeş Împărat, iar un element fantastic este personajul secundar Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop. 0,50 p.
C. Fragmentul citat aparţine deznodământului unui basm, deoarece este ilustrată biruinţa binelui asupra răului prin învingerea personajului negativ Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop şi căsătoria personajului principal pozitiv ce îşi redobândeşte şi împărăţia mărind-o cu ţinutul personajului malefic.

Aparţinând ultimului moment al acţiunii, deznodământul, apare în fragmentul citat şi o formulă de încheiere specifică basmului: „Iar eu încălecai pe-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.“

De remarcat sunt şi cuvintele dar şi expresiile populare şi fantastice prezente în fragment: coprinsul, gloatele, teafăr, de-i râdea şi stelele de frumoasă, se istoviră.

Se poate observa în cele relatate mai sus că fragmentul aparţine unui basm prin biruinţa binelui împotriva răului, pezenţa personajului fantastic Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, regăsirea unor expresii specifice acestei specii literare, a formulei de încheiere. 1p.

D. O expresie fantastică specifică basmului ce conţine o personificare este „o soţioară de-i râdea şi stelele de frumoasă“. 0,50p.

E. Modul de expunere folosit în fragment este naraţiunea. 0,50p.

F. Personajul care simbolizează binele în fragment este Aleodor, iar cel care simbolizează răul este Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop. 0, 50p

G. Un element specific basmului în fragment ar fi biruinţa binelui împotriva răului, a lui Aleodor împotriva lui Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, iar un alt element specific basmului ar fi formula de îcheiere: „Iar eu încălecai pe-o şea şi v-o spusei dumneavoastră aşa.“

H. Textul de mai sus este o creaţie populară, din cauză că nu are autor, are un caracter anonim, colectiv (au participat mai mulţi de-a lungul timpului la creaţie), oral (s-a transmis prin viu grai) şi tradiţional (căsătoria, un moment important în viaţă). 0,50p.

I. 0,50p.

J. Poporul se bucură la întoarcerea lui Aleodor acasă, deoarece vor fi conduşi de un împărat drept, bun, blând, milos trăsături ce vin în antiteză cu cele ale personajului negativ învins de el. 0,50p.

K. împărătesc
Palatul împărătesc are privirea spre soare. 1p.

L. 2p.
Se acordă 1p. din oficiu.

Fişă de lucru
Personajele basmului
A. Personajele basmului sunt selectate din lumea reală, eroul basmului românesc este Făt-Frumos, modelul ideal al tânărului la sat (fiu de împărat sau om simplu). Puterile lui sunt limitate dar învinge, în final, prin calităţile sale deosebite: forţă, frumuseţe fizică, curaj, vitejie, dragoste de adevăr, spirit de dreptate.

Numeşte un personaj pozitiv dintr-un basm popular şi unul dintr-un basm cult.

B. Adversarii personajului pozitiv sunt, de obicei, personaje supranaturale, cu o putere fizică neobijnuită, reprezentând forţele răului, trăiesc într-o lume diferită de a eroului pozitiv, într-un alt tărâm. Lipsite de agerimea minţii au în stâpănire obiecte miraculoase cu ajutorul cărora obţin succese sau au calitate viclenia. Exemple de astfel de personaje (balauri, scorpii, zgripţuroaice, căpcăuni, zmei etc.)

Dă exemplu de un personaj negativ supranatural dintr-un basm popular şi un personaj negativ dintr-un basm cult. Ai putea da exemplu de un alt personaj dintr-o altă operă literară cultă, diferită de basm (nuvelă, roman) care trăieşte într-un alt tărâm, însă are posibilitatea să pătrundă în viaţa firească a unui om.

C. Pentru a ieşi biruitor din confruntarea cu personajele fabuloase, monstruase, eroului din basm i se alătură personaje din lumea reală (personaje personificate: cal, albină etc.) sau personaje fantastice (Ochilă,  Sfânta Duminică).

Dă exemplu de un astfel de personaj dintr-un basm popular şi unul dintr-un basm cult.

D. În confruntările sale cu forţele răului, eroul din basm foloseşte anumite obiecte miraculoase (oglindă, pieptene) şi substanţe cu calităţi tămăditoare (apa vie, apa dulce, apa moartă)

Dă exemplu de un basm popular şi unul cult unde se regăsesc obiecte miraculoase sau tămăduitoare.

E. Precizează ce înseamnă termenii: fantastic, miraculos, supranatural.

F. Arată un fenomen miraculos într-un basm, apoi într-o altă operă diferită de basm.

G. Acţiunea într-un basm se petrece într-un timp real şi fantastic cu folosirea cifrelor simbolice şi unităţi de timp ca de exemplu trei zile şi tri nopţi.

Puteţi da exemplu de o nuvelă a scriitorului Mircea Eliade în care acţiunea să se desfăşoare într-un timp real şi fantastic cu folosirea cifrelor simbolice şi unităţi de timp.

Evaluarea fişei de lucru
A. Un personaj pozitiv dintr-un basm popular este Aleodor Împărat din basmul cu acelaşi nume, iar un personaj pozitiv dintr-un basm cult este Harap Alb din basmul cu acelaşi nume al scriitorului Ion Creangă.

B. Un exemplu de personaj supranatural negativ dintr-un basm popular este Jumătate-de-om călare-pe-jumătate-de-iepure-şchiop, din basmul Aleodor Împărat, iar Spânul este un personaj supranatural negativ dintr-un basm cult, Harap Alb al scriitorului Ion Creangă.

Un personaj Domnişoara Christina din romanul Domnişoara Christina a scriitorului Mircea Eliade pătrunde în viaţa reală dintr-un alt tărâm, cel al morţii.

C. Un personaj fabulos ce i se alătură lui Aleodor Împărat, personajul basmului popular este ştiuca care îl ajută în una din încercările de a se ascunde de fiica lui Verdeş Împărat, iar un personaj fabulos ce i se alătură lui Harap Alb, personajul basmului cult este Gerilă care îl ajută să biruiască cuptorul încins, camera în care trbuiau să se odihnească peste noapte.

D. Aleodor Împărat se foloseşte de un solzişor, iar în Harap Alb apare putera tămăduitoare a apei (vie şi moartă)

E. Fantastic înseamnă fenomene, întâmplări create şi plăzmuite de imaginaţie, care nu există în realitate.

Miraculos arată un produs uimitor, totalitatea fenomenelor supranaturale dintr-o operă.

Supranatural artă ceva care este mai presus de forţele şi legile naturii, a lumii reale, miraculos, fantastic.

F. Un fenomen miraculos în basmul popular Aleodor Împărat este metamorfoza personajului Aleodor când trebuie să se ascundă de fata împăratului, în basmul cult „Făt-Frumos din lacrimă“ a scriitorului Mihai Eminescu întâlnim metamorfoza eroului într-o floare, iar în nuvela Şarpele a scriitorului Mircea Eliade putem vorbi de metamorfoza Andronic-Şarpe. Tot un astfel de element miraculos îl întâlnim în nuvela Les trois Grâces prin dubla viaţă a personajului Frusinel ce oscilează între tinereţe şi bătrâneţe.

G. O nuvelă a scriitorului Mircea Eliade în care acţiunea să se desfăşoare într-un timp real şi fantastic cu folosirea cifrelor simbolice şi unităţi de timp este La ţigănci. Timpul real este Bucureştiul, iar cel fantastic locul numit „La ţigănci“. Cifra simbolică este aici trei: ora trei, trei fete, trei încercări de a ghici ţiganca.

ŞCOALA CU CLASELE I-VIII, Nr. 3
Oţelu Roşu, jud. Caraş Severin

PROIECT DE LECŢIE
Profesor: Popescu Ana-Cristina
Clasa: a V-a
Obiectul: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: Basmul popular
Subiectul: Identificarea trăsăturilor fantastice ale basmului popular.
                  Textul suport: Aleodor Împărat
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe:
- Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral/scris
- Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală/scrisă
Competenţe de referinţă:
- să recunoască modurile de expunere utilizate în text
- să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură
- să scrie propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere grammatical
- să utilizeze în redactare un limbaj specific temei date
- să redacteze lucrări scurte pe o anumită temă
Competenţe operaţionale:
a. cognitive:  - La sfârşitul lecţiei elevii vor fi capabili :
1. să definească basmul;
2. să sesizeze diferenţa dintre basmul popular şi cel cult;
3. să precizeze particularităţile basmului;
4. să motiveze apartenenţa unui fragment la specia literară ,,basm’’;
b. afective:
1. -să dovedească receptivitate faţă de interpretarea unui text literar;
2. -să-şi dezvolte capacitatea de a discerne între bine şi rău, urmând forţa moralizatoare a exemplului;
c. psiho-motorii:
-formarea deprinderilor elevilor de a opera, în   comunicarea scrisă sau orală, cu noile concepte operaţionale.

Resurse:
Procedurale: se vor folosi alternativ sau combinat metode şi mijloace precum: harta povestirii, conversaţia euristică, explicaţia
Materiale: prezentare fişe de lucru, portofoliile elevilor, imagini din basm,
Organizatorice: activitate frontală, individuală

Bibliogafie:
1. Manual de limba şi literatura română, cls. a V-a, editura Petrion, Bucureşti,2006
2. Ion Popa şi Marinela Popa Literatura română, Manual preparator pe baza textelor literare din cele patru manuale alternative, clasa a V-a, ed. Niculescu, Bucureşti 2007
3 .Cucoş C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivat şi grade didactice, Editura Polirom 1998.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII
1. ORGANIZAREA CLASEI:  - asigurarea climatului necesar bunei desfăşurări a lecţiei, pregătirea materialelor (fişe, manual).

2. CAPTAREA ATENŢIEI:
Pentru a-şi aminti basmul Aleodor Împărat se prezintă elevilor o planşă cu eroul şi prietenii lui fantastici: ştiuca, corbul şi tăunele.

-Identificarea trăsăturilor basmului popular.
-Textul suport: Aleodor Împărat

Acest lucru se va efectua prin realizarea hărţii povestirii cu ajutorul imaginilor din basm pe care le-au avut ca temă. 

5. PREZENTAREA SARCINILOR DE ÎNVĂŢARE
Prin intermediul ideilor principale se va completa atât pe tablă, cât şi pe fişele pentru portofoliu, schema generală a basmului.
a. În ceasul morţii, împăratul îşi sfătuieşte fiul să nu vâneze pe moşia lui Jumătate de om.
b. Ignorând sfaturile părintelui său, Aleodor ajunge în ţinutul considerat interzis.
c. „Pocitania pământului“ îi cere să o aducă pe fata lui Verdeş Împărat, în schimbul vieţii sale.
d. În drum spre palat, Aleodor cruţă viaţa unei ştiuci, a unui corb şi a unui tăune.
e. Ajuns la curţile lui Verdeş Împărat, Aleodor află că pentru a dobândi fata, trebuie să depăşească trei încercări.
f. Cu ajutorul noilor săi prieteni, Aleodor iese biruitor la sfârşitul celor trei probe.
g. Refuzat de fata împăratului Verdeş, „Pocitania pământului“ plezneşte şi moare.
h. Întors în împărăţia sa, Aleodor o ia de soţie pe fata lui Verdeş Împărat.

6. DIRIJAREA ÎNVĂŢĂRII
Prin intermediul dezbaterii se vor fixa şi nota schematic în caiete trăsăturilor basmului în vederea unei viitoare analize a altui basm.
- Cuvântul basm este derivat din vechea slavă de la “basni” ceea ce înseamnă născocire, scornire.
-Basmul Aleodor Împărat are un caracter oral, anonim, colectiv, tradiţional, aşadar aparţine literaturii populare.
-Conţinutul său are elemente specifice basmului: lupta dintre bine şi rău, în final binele învinge, întâmplări fantastice, prezenţa forţelor supranaturale, a fabulosului, a personajelor cu puteri supranaturale, a numerelor fatidice (trei), prezenţa formulelor iniţiale care te introduc în atmosfera miraculoasă a basmului „ A fost odată ca niciodată“, formulelor mediane, de mijloc „Şi cum mergea el...“, formulelor finale „Iar eu încălecai pe-o şea şi v-am spus povestea aşa.“, drumul iniţiatic al personajului principal pentru a se dovedi vrednic de împărăţie.
-Regăsirea unor expresii fabuloase „A fi nevoie de cap“

Are loc pe parcursul conducerii învăţarii, întărirea făcându-se treptat. După  realizarea fiecărei sarcini, profesorul va face aprecieri în legătură cu calitatea şi nivelul activităţii.

8. OBŢINEREA PERFORMANŢEI:
Se va discuta despre forţa moralizatoare a basmului, surprinzându-se şi diferenţele dintre basmul popular şi cel cult.
-În urma lecturii basmului Aleodor Împărat se dovedeşte că forţa moralizatoare a basmului constă în depăşirea probelor, personajul principal demosntrază că are virtuţi morale excepţionale, precum: cinste, curaj, prietenie.
-Basmul cult porrneşte de la aceleaşi virtuţi morale: cinste, curaj, prietenie, virtuţi care îl ajută pe eroul principal să depăşească încercările şi să învingă personajele supranaturale negative.
- Nu doar în basm binele reuşeşte să învingă răul. Să luăm ca exemplu romanul fantastic Domnişoara Christina a scriitorului Mircea Eliade. În acest roman fantasticul, forţa răului reprezentată de Domnişoara Christina şi dublul ei, nepoata Simina este învinsă în final.

Se dă ca activitate independentă o fişă de evaluare, care, în urma dezbaterii răspunsurilor cu ceilalţi colegi, va fi corectată tot de către ei.

Fişă de lucru

Evaluarea fişei
a. Trăsăturile fantasticului sunt: prezenţa personajelor fantastice, supranaturale, întâmplărilor fabuloase.
b. Basmul Aleodor Împărat are personaje fantastice ca de exemplu Jumătate-de-om, întâmplări supranaturale: metamorfozele lui Aleodor prin care se ascunde de fata împăratului.
c. Cifra trei în basm este o cifră fatidică
d. În finalul basmului binele câştigă
e. gloată-mulţime, a se istovi-a se sfârşi

10. ASIGURAREA RETENŢIEI ŞI A TRANSFERULUI:
Pornind de la trăsăturile generale ale basmului, elevii au ca sarcină pentru acasă să realizeze şi ei un basm, pe care după ce îl vor prezenta ora viitoare îl vor pune în portofoliul personal de la limba română.

Note:
1.   Şcoala incluzivă -O şcoală pentru toţi- Andronescu Tudor Ovidiu Grup Şcolar “Mathias Hammer” Anina (internet)

Limba şi literatura română, clasa a IX, Texte literare comentate, prof. dr. Constanţa Bărboi,  prof. dr. Gheorghe Lăzărescu, prof. Victor Lişman, ed. Meteor Press, Bucureşti, pag. 194

idem. op. cit. pag. 194

Aleodor Împărat, Manual de limba şi literatura română, cls. a V-a, editura Petrion, Bucureşti, 2006, pag. 42

Bibliografie:
1. Romolus Vulcănescu, Mitologie Română, ed. Academiei Republicii Socialiste România, Bucureşti, 1987, pag. 162
2. Mariana Badea, Literatura, proza, poezia, dramaturgia, română pentru elevii de liceu, ed. Badea & Profesional consulting, Bucureşti, 2003, pag. 81
3. Limba şi literatura română, clasa a IX, Texte literare comentate, prof. dr. Constanţa Bărboi,  prof. dr. Gheorghe Lăzărescu, prof. 4. 4. Victor Lişman, ed. Meteor Press, Bucureşti, pag. 194
5. Aleodor Împărat, Manual de limba şi literatura română, cls. a V-a, editura Petrion, Bucureşti, 2006, pag. 42
6. Şcoala incluzivă -O şcoală pentru toţi- Andronescu Tudor Ovidiu Grup Şcolar “Mathias Hammer” Anina (internet).

Referat realizat de
 prof. Popescu Ana-Cristina