Povestitorul:
Azi pe cerul infinit
O stea mândră a strălucit,
Îngerii pe nori zburau,
Osanale ei cântau.

Şi sub cer toată natura
Cântă imnuri, iar făptura
Slavă aduce pe pământ
Domnului Prea Bun şi Sfânt.

Paradisul e în toate
Şi sfinţenie-n libertate,
Noaptea sfântă, luminoasă,
Căci Dumnezeu ne veghează.

Prin profeţi ni s-a vestit,
Căci pe Fiul Său iubit,
Dumnezeu o să-l trimită,
Moartea va fi biruită.

Şi un înger lin coboară,
Cu căldură înconjoară
Păstorii de lângă foc,
Oprindu-i din a lor joc.

Cu o veste minunată,
Fruntea lor încordată
O încununează azi
Şi le şterge al lor necaz:

Îngerul:
Sculaţi păstori, vă grăbiţi
Şi spre staul să porniţi,
Că astăzi pe-acest pământ
S-a născut un Domn Prea Sfânt.

Iată steaua luminoasă,
Îngerii în cor serbează
Naşterea lui Mesia,
Acum s-a-mplinit prorocia.

Povestitorul:
Păstorii-n glas îngeresc
Colind mândru ei grăiesc
Şi la staul se grăbesc,
Lui Dumnezeu mulţumesc.

Într-o iesle stă Iisus,
În sărac locaş, de sus
Pe pământ, întru smerenie
A venit, spre mângâiere.

Boi cu aburul uşor,
Miei zglobii, încetişor,
Încălzeau pe Cel Prea Bun,
În sălaşul lui Crăciun.

O lumină-i înconjoară
Şi păstorii-ncet intrară
Să se-nchine cu sfială,
Cu căldură-n inimioară.

Păstorul I:
Maică Sfântă ne iertaţi
C-am venit să ne lăsaţi,
Să ne închinăm şi noi,
Cei săraci pribegi şi goi.

Păstorul II:
Pe când la foc ne încălzeam,
Glas de înger auzeam
Şi-am aflat că s-a născut
În acest sărac locaş
Cel Fără-de-nceput.

Maica Domnului:
Îndrăzniţi sărmani păstori,
Dumnezeu v-a trimis pe voi,
Căci smerenia El iubeşte
Şi pe tot cel ce adevărul,
binele înfăptuieşte.

Povestitorul:
De la răsărit cu-alai
Au pornit la drum trei crai
După steaua ce le-a vestit
Că-mpăratul a venit
Pe pământ spre bucurie,
Spre izbândă, izbăvire
Şi la Irod a ajuns
Când steaua-n nori s-a ascuns.

Magul I:
Împărate mult lăudate
Ne iertaţi că pe-nserate
Am venit să deranjăm
Cu o-ntrebare să aflăm;
Unde pe acest pământ
S-a născut un Prunc Prea Sfânt,
S-a născut un Împărat
Mult iubit şi aşteptat?

Magul II:
De-aveţi ştire te-am ruga
Veste mare de ne-aţi da,
Căci o stea ne-a călăuzit,
Spre al tău ţinut am venit.

Irod:
Împărat prea luminat
Să se nască a cutezat?
Dar mergeţi degrabă şi mă vestiţi
Dacă pe Prunc găsiţi.

C-am să vin să mă închin
Pruncului ce semn divin
S-a numit Mare-Împărat
Şi o lume-ntreagă l-a aşteptat.

Povestitorul:
Magii cum iar au pornit
Steaua ce bucurie a vestit
Pe cer iar a răsărit
Şi spre sălaşul sfânt i-a călăuzit.

În lăcaş ei au intrat
Şi la Prunc s-au închinat,
Mândru ei au cuvântat,
Cu daruri l-au onorat.

Magul III
De la răsărit am venit,
După o stea ne-am călăuzit,
Căci pe cerul infinit
Mare semn noi am zărit.

Împărat blând ne-a fost trimis
Şi răul a fost învins,
Închinare am venit
Să-i aducem ne-am grăbit.

Magul I:
Eu Baltazar mă numesc
Iar craii ce mă-nsoţesc
Sunt Gaşpar şi Melchior
Şi-am venit încetişor,
După o stea prea luminoasă,
Să slăvim minune frumoasă
Şi daruri noi i-am adus
Pruncului trimis nouă de sus.

Magul II:
Aur, căci e împărat
Mult vestit şi aşteptat,
Tămâie că-i cărturar
Şi smirnă, smerit, scump dar.

Povestitorul:
Magii-n vis au fost vestiţi:

Îngerul II:
Pe Irod să-l ocoliţi,
Căci cu viclenie vrea
Pruncului viaţa să-i ia.

Povestitorul:
La Iosif apoi în vis,
Din frumosul paradis,
Un înger a apărut,
Sfătuindu-l i-a cerut:

Îngerul I:
Ia pe Prunc şi Mama Sa
Şi în noaptea asta
Spre Egipt vă grăbiţi,
Viaţa pruncului să păziţi.

Povestitorul:
Glas de jale se-auzea,
Rahela amar plângea:

Rahela:
Copilaşii mei iubiţi,
Foarte scumpi şi doriţi,
Irod crudul v-a răpus,
În nebunia-i a distrus,
Suflet de mamă a străpuns,
Pentru tron, împărăţie,
Pentru pământeasca-i măreţie.

Povestitorul:
În Egipt Iisus creştea,
Lângă Iosif, mama sa
Şi  cu duhul se-ntărea
Pentru a salva lumea.

Scenetă compusă de
Ana-Cistina Popescu